ART Manual pentru femei de serviciu Lucia Berlin

Aceasta autoare extraordinara s-a inspirat pentru multe dintre povesti­rile ei din propria viata. Unul dintre fiii ei spunea, dupa moartea ei: „Mama a scris povesti adevarate, nu neaparat autobiografice, dar pe-aproape.“ Cele patruzeci si trei de povestiri reunite in acest volum-eveniment stau marturie. Traumele copilului abuzat, experientele greu de imaginat ale unei tinere femei dependende de alcool, efortul de a-si creste si educa cei patru fii, relatia dezastruoasa cu o mama si ea alcoolica, clinicile de dezintoxicare, amorurile esuate, muncile insolite pe care le presteaza sunt toate ecouri ale unei vieti adevarate.Lucia Berlin se dovedeste a fi o maestra a formei si un fin observator al propriei vieti si al vietii in general, iar vivacitatea, umorul, tristetea si forta literara a scriiturii ei fac din ea o voce literara de neuitat. „Geniala si razvratita Lucia Berlin, a carei viata suprarealist de efervescenta o poate eclipsa pe cea a Fridei Kahlo, ar fi trebuit celebrata ca o comoara nationala inca din timpul vietii... Proza ei – dura, metalica, deschisa, cu nerv, plina de compasiune – este unica si ne poarta prin vartejuri caleidoscopice, fiind totodata amuzanta, tragica, de o gratie neobisnuita.“ San Francisco Chronicle „Povestirile Luciei Berlin sunt electrizante, bazaie si trosnesc ca firele sub tensiune cand se ating.” Lydia Davis „Scriitura Luciei Berlin este alerta si adevarata. Autoarea nu e niciodata manierata, falsa, lipsita de onestitate. Stilul ei este direct, amuzant, iertator. Ea insasi a fost o fatalista si i-a placut sa iubeasca. S-a luptat, a exultat, a trait din plin si a murit. Si, slava Domnului, a scris.“ Bookforum „Aceasta colectie de proza scurta o consacra pe Berlin ca autoare singulara si remarcabila.“ The New Yorker Multe dintre povestiri starnesc bucurie: o bucurie a limbajului, a naratiunii imprevizibile, a observatiilor spirituale, a comparatiilor pline de prospetime, a umorului inteligent. Chiar si in mijlocul unor intamplari tragice, Lucia Berlin ne face sa zambim, prin felul ei aparte de a percepe realitatea si prin abilitatea ei de a remarca ridicolul, comicul, ineditul. Cu o febrilitate care imprima textului o vitalitate palpabila, cu o franchete si o empatie greu de echivalat, Lucia Berlin scrie despre povestile unor femei cu care viata nu a fost tocmai ingaduitoare. Formula ei, de un realism frontal, obtinut cu mijloace minime, e o combinatie de autofictiune, observatie psihologica si sociologica fin asezonata cu umor, prin care reuseste un montaj tulburator al vietii la margine, in contrast frapant cu straturile mult mai prospere si mai solide ale societatii americane. Fie ca cititi acest volum dintr-o suflare si va capteaza toata atentia, fie ca il savurati pe bucatele, povestire cu povestire, cred ca veti gasi in el cel putin o situatie cu care sa rezonati. Chiar daca unele puneri in scena pot parea incredibile, sau departe de experienta pe care ne-o ofera cotidianul, frazele reusesc sa evoce o gama extrem de larga de emotii: rusine, frica, frustrare, dragoste intensa, nepasare si mantuire. Cartea asta e ca un mojito facut de un barman cu o pregatire de nota zece, care stie ca frunzele de menta trebuie strivite – nu tocate – inainte de a fi adaugate in pahar. E ca o casa cu toate ferestrele si usile deschise in mijlocul unei furtuni. Ca o poveste imaginata intre Hemingway si Alice Munro sau ca o vesnica poveste de iubire – din pacate, tot imaginata – intre Marina Abramović si Ulay. Ca un manual pentru toate femeile carora le e teama sa-si traiasca viata. Proza scurta cu puternice accente autobiografice a Luciei Berlin construieste portretul unei alte ipostaze feminine de exceptie. Intreaga existenta a personajului feminin se deruleaza sub semnul luptei impotriva unei puteri supraumane: dependenta de alcool – mai intai a mamei, apoi propriul alcoolism pe care, aproape de senectute, reuseste sa il invinga. Numar pagini: 600Dimensiuni: 21 x 14 cmTip coperta: NecartonataAutor: Lucia Berlin